Vote4Europe este un proiect dedicat tinerilor cu mai puține oportunități și acces limitat la informații și programe de training. Prin acest proiect, urmărim să ii facem pe tineri să înțeleagă ce înseamnă Uniunea Europeană, ce impact au măsurile Uniunii în viața lor de zi cu zi și, mai ales, de ce e important să meargă la vot pentru alegerile europarlamentare din această lună. Proiectul s-a desfășurat în România, Franța, Polonia, Belgia și Spania și a presupus studii de cercetare, seminarii naționale și transnaționale, dezbateri și discuții – toate pentru a motiva participarea la vot și pentru a semnala importanța exercitării acestui drept civic. Despre inițiativă, beneficiile Uniunii Europene și despre cum convingem tinerii să iasă la vot, am povestit cu Alexandra Nae, project manager Vote4Europe:
Cum a pornit acest proiect?
Proiectul a pornit de la ideea că tinerii marginalizați sunt adesea ignorați. Cei din facultăți sau din orașele mari au acces la informații și au la dispoziție numeroase mijloace pentru a-și face vocea auzită, spre deosebire de cei cu studii reduse sau cei din comunități mai mici. În acest context, proiectul își propune să ajungă la această categorie de tineri pentru a-i face mai conștienți de importanța Uniunii Europene și pentru a-i încuraja să meargă la vot. Alături de partenerii implicați, am creat un context potrivit pentru ca tinerii să discute liber cu europarlamentari și afle mai multe informații despre Uniunea Europeană.
Care sunt beneficiile pe care le au cetățenii Uniunii Europene? De ce trebuie sensibilizați tinerii în acest sens?
Uniunea Europeană pare un subiect abstract și îndepărtat de realitatea noastră zilnică. Din acest motiv, ajungem de multe ori să credem că nu contează, dar lucrurile nu stau chiar așa. Apartenența României la UE aduce multe oportunități cetățenilor, iar poate una dintre cele mai cunoscute facilități este aceea de a călători în orice țară europeană doar cu actul de identitate național. Apelarea în străinătate, folosirea internetului sau moneda unică europeană sunt alte beneficii pe care le au cetățenii Uniunii Europene. Am făcut un mic studiu de caz cu privire la programele Erasmus și Corpul European de Solidaritate care îi vizează pe tineri, iar protecția mediului a fost unul dintre subiectele lor preferate. Astfel am povestit despre câteva dintre măsurile impuse de UE care fac referire la interzicerea pungilor de plastic în magazine, impunerea unui procentaj de reciclare pentru fiecare țară sau interzicerea obiectelor de plastic de unică folosință.
Cât de mult influențează contextul cultural decizia de a vota? Cât de motivați sunt tinerii români comparativ cu cei din Belgia, Franța sau Spania?
Consider că e destul de important contextul cultural. În Belgia, de exemplu, votul este obligatoriu și tinerii trebuie să voteze, spre deosebire de restul țărilor partenere, unde votul nu este obligatoriu. La începutul proiectului, am realizat o cercetare în toate cele 5 țări pe un eșantion de 100 de tineri, iar intenția de participare la vot în rândul românilor a fost de 88%, spre deosebire de Belgia (78%), Polonia (56%), Spania (57%) și Franța (62%). La nivel declarativ, tinerii români sunt cei mai motivați să voteze și sper ca statistica de după alegeri să confirme aceste cifre.
Mergând la seminariile transnaționale, am putut observa atitudinea tinerilor față de UE; de exemplu, în Belgia, Franța sau Spania, tinerii s-au născut deja în UE și nu cunosc un alt mod de a fi, motiv pentru care iau acest lucru ca pe ceva garantat (mereu vor putea călători liber și vor avea aceleași beneficii ca în țara lor). Pe de altă parte, în România sau Polonia, tinerii se tem că ar putea fi privați de aceste beneficii sau, pur și simplu, nu știu exact cum funcționează Uniunea Europeană, lucru care, din păcate, nu e valabil doar în rândul tinerilor.
Cred că pentru Belgia, Franța și Spania, modul de a face politică în Parlamentul European este la un alt nivel, iar comunicarea măsurilor luate în Parlament este mult mai pregnantă, spre deosebire de România, unde această experiență nu este încă asimilată. Până ca acest context cultural să influențeze tinerii, această mentalitate ar trebui să se sedimenteze într-un mod constructiv în rândul liderilor actuali.
Din experiența ta în acest proiect, care crezi că sunt întrebările pe care și le pun cel mai des tinerii atunci când vine vorba de alegeri europarlamentare?
Întrebările pe care tinerii le-au adresat europarlamentarilor la Conferința Vote4Europe (22 martie) au fost legate de existența unor legi pentru acțiunile de lobby și advocacy cu privire la codul etic al politicienilor sau de consecințele pe care România le poate avea dacă nu respectă recomandările Comisiei de la Veneția. Cum pot politicienii români să facă directivele europene mai aplicabile în contextul românesc sau care sunt sursele credibile de informații pe care le pot utiliza pentru o opinie obiectivă asupra candidaților au fost alte curiozități ale tinerilor. Unii dintre ei au vrut să știe mai multe despre consecințele pe care le poate avea România în urma populismului exagerat al politicienilor. Combaterea șomajului, imigrația, lupta împotriva terorismului, schimbările climatice sau protecția mediului înconjurător au fost alte preocupări ale tinerilor pe care le-au adus în discuție.
Cum convingem tinerii să iasă la vot?
Orice discuție despre educație civică este importantă și are efecte pozitive. Tinerii cu care am interacționat aud foarte multe informații pe care mai apoi le înmagazinează, dar nu știu cum să le conecteze între ele. Cred că orice atelier sau curs despre educație civică este util, mai ales pentru că le oferă claritate și gândire critică. Este foarte important să ne adaptăm limbajul pe înțelesul tinerilor și să le oferim exemple relevante prin care să înțeleagă mai bine anumite aspecte. În România am observat o mobilizare puternică în rândul liderilor de opinie pentru a încuraja participarea la vot. Actori, muzicieni, vloggeri și ONG-uri, toți sunt de aceeași parte și militează pentru ca românii să iasă la vot. Cum convingem tinerii? Le vorbim pe limba lor, prin mijloacele lor de comunicare și îi facem să înțeleagă că fiecare vot contează și fiecare dintre ei contribuie la schimbare.
