Luna trecută ne-am întâlnit într-una din grădinile membrilor Cooperativei Miere de Câmpie din Sic, pentru povești autentice, produse apicole și bunătăți din pământ odihnit. Evenimentul a fost foarte apreciat de comunitate, motiv pentru care am povestit puțin cu colegii noștri despre cum a pornit totul, de ce nu trebuie ratat un eveniment cu experiențe locale, dar și care sunt provocările cu care se confruntă apicultorii.
Cum a pornit Cooperativa Agricolă Miere de Câmpie? Ce nevoi au fost identificate și care sunt soluțiile propuse în rezolvarea lor?
Cooperativa Agricolă Miere de Câmpie din Sic a apărut în 2015 la inițiativa Fundației Civitas și a 9 apicultori cu stupine localizate în zona Câmpiei Transilvaniei. Nevoile care au stat la baza asocierii grupului de apicultori au fost reprezentate de accesul la piața de desfacere pentru produsele apicole, dar și de dezvoltarea comună a unor facilități tehnologice de ambalare. Rolul nostru a fost să oferim expertiză tehnică pentru maturizarea și dezvoltarea noii entități create.
În acest context a apărut și Glasu’ Nost – tocmai pentru a încuraja consumul de produse locale și dezvoltarea economică rurală. În ce măsură influențează această inițiativă comportamentul oamenilor? Vor consuma mai multe produse locale și vor deveni mai responsabili?
Glasu’ Nost este despre glasul pe care îl putem da micilor producători, susținând astfel economia locală prin aceste cutii cadou. Inițiativa aduce împreună trei producători locali: Cooperativa Agricolă Miere de Câmpie, Paqstudio și un cultivator de plante medicinale. Povestea cutiei cadou este atât despre sprijinirea producătorilor locali, cât și despre consumatori, cărora le oferă o variantă de consum pentru aceste produse locale, naturale și sănătoase.
Mesajele de pe cutii – Coboară-ți în suflet, Ia-ți un moment de răgaz, Să nu uiți de inima ta amintesc de lucruri esențiale și importante din viață, încurajând oamenii să conștientizeze aceste aspecte. În același timp, cumpărând aceste cutii, dai încredere și sens unui producător și oferi un cadou unei persoane dragi. Un cadou cu produse naturale, din surse în care tu ai încredere.
Până la urmă, mâncarea e o parte foarte importantă din cultura unui loc și implicit a unui om. Ce spun produsele locale despre cei din regiunea Transilvaniei?
Produsele locale agroalimentare din regiunea Transilvaniei sunt influențate de biodiversitatea de aici, dar și de obiceiurile variate de consum. Dincolo de elementele comune, în multe zone se resimte influența minorităților săsești și maghiare. Astfel, sunt multe locuri care te surprind cu rețete inedite care au la bază produse locale. Un exemplu este satul Sic din județul Cluj, unde pe lângă celebra supă de huruth, venită pe filieră armenească, vei putea sa mănânci un meniu întreg cu sarmale condimentate special și plăcinte cu brânză după rețete locale. Producătorii și gospodinele sunt deopotrivă disciplinați când vine vorba de păstrarea acestei diversități, dar și bucuroși când consumatorii le apreciază produsele.
Următoarea treaptă, după îmbrățișarea diversității, este aprecierea ei. Păstrarea rețetelor locale și implicarea în agricultură, fie că vorbim de zona vegetală, fie de creșterea animalelor, se face într-un context de deschidere față de nou, dar și curiozitate față de abordarea rețetelor și practicilor din diferite alte zone. De multe ori, suntem prinși în sesiuni de formare sau întâlniri de lucru care adună oameni din zona Apusenilor sau din partea colinară a Transilvaniei, iar în astfel de ocazii, conversațiile care sparg gheața la masă încep cu fraze de genul „la noi nu se face așa ciorba de văcuță, dar și asta e chiar bună…”. Toți ceilalți completează, însă în general se ajunge la un consens care recunoaște calitatea și punctează diferențele drept inedite, dar nu de neacceptat.
Luna trecută, chiar în grădina unui membru de la Cooperativa Agricolă Miere de Câmpie din Sic, a avut loc un picnic cu degustări de produse locale și naturale. De ce nu trebuie ratat un eveniment cu experiențe locale?
Cred că principalele argumente sunt liniștea, mâncarea și mierea bună. La Istvan în grădină (tehnic vorbind, la bunica lui), au rămas câțiva stupi, care, după perioada de iarnă, nu au fost mutați în stupina din afara satului. Sunt inactivi, dar sunt o prezentare practică pentru cum arată un stup. Lângă grădină este o livadă care aparține bisericii, iar perspectiva de acolo asupra satului este foarte largă. Poți să stai minute în șir să te uiți la fiecare casă în parte, la fiecare gospodărie și să înțelegi astfel, mult mai intens, pulsul satului. Sic este un sat cosmopolit. Sunt mulți sicani plecați cu lucru în Cluj-Napoca sau Budapesta, iar asta are influență asupra satului, de altfel foarte atent în păstrarea vestimentației locală și arhitecturii caselor. E de văzut.
Cum arată o zi obișnuită pentru un producător apicol?
La fel ca orice profesie, apicultura formează omul dincolo de competențe. Apicultorii sunt oameni răbdători și consecvenți. Ziua lor, atunci când este petrecută în stupină, trece lent, orice mișcare sacadată sau grăbită nefiind pe placul albinelor. De la dezinfecția stupilor, la înmulțirea cuiburilor sau familiilor și colectarea mierii și a polenului, fiecare pas trebuie făcut cu grijă. Albinele își adună polen pe care îl transformă în miere, hrana lor, pe care sunt dispuse să o împartă cu noi. Acest altruism trebuie răsplătit cu grijă, prin tratamentele aplicate și prin păstrarea stupinei curată. Centrifugarea ramelor cu miere, încălzirea (dacă este cazul) și îmbutelierea reprezintă etape la fel de importante, deoarece fiecare gram contează în acest proces.
Care este cea mai mare provocare pentru un producător în ceea ce privește desfacerea produselor, marketing și customer service?
Nu e ușor să fii apicultor. În ultimii 5 ani, albinele au fost tot mai afectate de schimbările climatice și de afecțiuni, așa cum e varooza, o boală care le afectează încă din faza de larvă. E important să conștientizăm acest fenomen chiar dacă suntem doar consumatori de produse apicole. Deși au existat subvenții și proiecte de investiții în stupină (producție) și în procesare, nu putem concluziona că apicultura e pe un trend ascendent în ceea ce privește sursa de venit. Cooperativa Agricolă Miere de Câmpie, deși se bucură de o logistică bună, nu are activitate constantă, loturile sunt mici, iar de multe ori apar dificultăți în comercializarea acestora. Majoritatea provocărilor de desfacere pleacă de la mai buna sau mai puțin buna organizare internă. De la autorizarea DSVSA, pana la stabilirea unor condiții comerciale avantajoase, e nevoie de atenție și consecvență. Concurența este în primul rând pe preț, iar consumatorii din România nu se numără printre cei amatori de produse apicole. În tot acest context, este necesar un produs bun, bine promovat și aflat la dispoziția consumatorilor într-o manieră facilă.
