Astăzi, în cadrul dezbaterii online Food Hub-ul: model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii în România”, a fost prezentat raportul cu același nume, realizat de CRPE.

Din concluziile raportului:

  • în ultimii patru ani am asistat la o creștere constantă a cifrei de afaceri a food hub-urilor din România, până la 650.000 de dolari.
  • o triplare a numărului de clienți persoane fizice (de la 5.992 în 2018, după primul an de program, la 17.720, în 2020).
  • o lărgire progresivă a unui grup de producători care nu se concurează reciproc – o creștere de 60% în doar trei ani, de la 213 producători în 2018 la 342 în iulie 2021.
  • cea mai prosperă perioadă a food hub-urilor de până în prezent au fost lunile de vârf ale pandemiei (aprilie – august 2020), când a existat o creștere de 150% a veniturilor înregistrate.
  • după patru ani de program, cele patru food hub-uri existente astăzi în România livrează astăzi 4.000 de produse diferite.

Acestea sunt principalele rezultate cumulate ale food hub-urilor din România, organizații inspirate de un model american (și înregistrate în țara noastră ca societăți cu răspundere limitată) care gestionează în mod activ agregarea, distribuția și comercializarea produselor alimentare de la producătorii locali și regionali și le oferă în plus o întreagă gamă de servicii cu scopul îmbunătățirii eficienței, rentabilității și sustenabilității acestora. Din 2017, anul de lansare a programului, food hub-urile din România s-au dezvoltat treptat și au crescut încontinuu.

Raportul integral poate fi consultat aici:

https://www.crpe.ro/food-hub-ul-model-alternativ-pentru-dezvoltarea-fermelor-mici-si-mijlocii-in-romania/

Prezent la dezbatere, ministrului Agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, a declarat:

„Avem fermieri și producători foarte buni, care scot produse foarte bune pentru consum; principala problemă este că retailul deține peste 80% din piaţa de produse alimentare și produsele locale nu ajung la consumatorul local.

Sunt dezamăgit că pe măsura 16, 16.4A sunt puține cereri de la beneficiari. Vrem să știm ce nu e bine, care sunt necesitățile din piață. Este obligatoriu ca PNRR de anul viitor să fie adaptat și integrat. Degeaba producem mult, dacă nu avem capacitatea să le transferăm în produse cu valoare adaugată.

În viziunea mea, food hub-urile, cooperativele mici sau zonale se pot adresa unui public țintit pentru a recuceri piața locală, astfel încât produsele locale să fie integrate în lanțuri scurte alimentare. Food hub-urile vin și cu o componentă de suflet, care mie îmi dă încredere, deoarece e un element principal în dezvoltare.

Viitorul program LIDER, viitoarea parte dedicată din PNS ar trebui să poată să se raporteze la specificitatea zonei. 

Cred că acum putem concura cu orice alt stat. Când mergem oriunde în vacanţă, căutăm produse tradiţionale.Trebuie să se întâmple şi în România. 

Food hub-urile trebuie introduse în platforma informatică realizată de catre Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale în 2018-2019. E un proiect cu suflet, făcut în sistem de voluntariat, nu a costat niciun ban şi pune în contact consumatorii cu producătorul. Catalogul produselor alimentare poate integra şi food-hub-urile și poate face legătura dintre turistul străin şi produsele locale.”

Comunicatul de presă complet este disponibil aici.

Comunicat de presă ROComunicat de presa EN