Arome Transilvane a pornit de la nevoia producătorilor de fructe de pădure de a se asocia într-o structură care să le aducă beneficii prin promovarea produselor, dar și pentru a le ușura accesul la piața de desfacere. Făcând parte dintr-o structură asociativă, producătorii beneficiază de prețuri mai bune pentru produse și se pot ocupa astfel de plantațiile lor, de dezvoltare și extindere. Iar asta se întâmplă pentru că vânzarea și desfacerea produselor este preluată de către managerul cooperativei. Cu ajutorul unei astfel de structuri, producătorii pot accesa parteneriate avantajoase cu magazine, cofetării, patiserii, laboratoare și restaurante, având o gamă largă de produse, dar și cantități care să le asigure continuitatea acestor parteneriate. Astfel, la sfârșitul anului 2018, producătorii de fructe de pădure din teritoriul GAL Someș Transilvan, au creat, cu sprijinul Programului Național de Dezvoltare Rurală, o structură asociativă sub forma unei cooperative. Cei nouă membri producători care fac parte din cooperativă au plantații de fructe de pădure în localitățile Lujerdiu, Borșa, Sic și Vișea.
Iar pentru că suntem aproape de Arome Transilvane și de dezvoltarea acestei structuri, am povestit puțin cu Anna Șargov, project manager Fundația Civitas, despre modelul de funcționare, produsele pe care le comercializează cooperativa și metodele de promovare pe care le folosesc în atragerea de noi consumatori.
Ce diferențiază Arome Transilvane de un alt producător local de fructe de pădure?
Cel mai important diferențiator față de alte astfel de inițiative locale este gama largă de fructe de pădure care face parte din oferta cooperativei. Producătorii noștri vând afine, coacăze neagră, coacăze roșie, goji, aronia, afine, mure și cătină. Nu există pe piață o inițiativă similară cu aceeași gamă de produse. Apoi, vorbim și de povestea din spatele fructelor. Urmărim o traiectorie transparentă a produselor noastre, scoatem în față producătorii și organizăm evenimente la plantațiile lor. Trasabilitatea produselor este elementul principal în alegerea fructelor de pădure vândute de cooperativă. Ne dorim ca originea produselor și producătorii să fie cunoscuți de către consumator, iar acesta să se întoarcă la noi cu încredere – creăm astfel un context potrivit pentru o conexiune profundă între producători și consumatori.
Care este modelul de funcționare din spatele cooperativei agricole?
Cooperativa are membri fondatori, un Consiliu de Administrație, un președinte și un manager. Rolul fiecăruia este foarte clar definit, iar producătorii devin încrezători că o astfel de formă de asociere le aduce multe beneficii și oportunități de creștere.
Pe ce mizați atunci când promovați produsele de la Arome Transilvane?
Atunci când ne promovăm produsele, alegem să scoatem în evidență că sunt locale și proaspete. Producătorii oferă valoare adăugată tocmai pentru că sunt pasionați de ceea ce fac și preocupați ca pe masa consumatorului să ajungă produse de cea mai bună calitate. Ne mândrim cu reușitele fiecărui membru din cooperativă. De exemplu, siropul de zmeură de la Delicium este primul sirop românesc certificat internațional, iar asta ne face pe noi să fim prima cooperativă din România cu un membru care deține un produs certificat internațional. Aceste reușite ne ajută să ne promovăm produsele, arătându-le consumatorilor aprecierile pe care le primim. Este foarte multă muncă în spate, dar aceste reușite îi fac pe producători să meargă mai departe. E o validare care le dă încredere să continue și să facă ce știu ei mai bine.
Cum vă promovați produsele?
Avem mai multe canale pe care le folosim cu succes, fie online sau offline. Avem o pagină de Facebook, în jurul căreia am creat o comunitate de oameni interesați de produse locale, în special de fructe de pădure. Aici îi ținem la curent cu noutățile din sezonul de fructe și îi invităm la degustări, picnicuri sau alte întâlniri pe care le organizăm.
Participăm la evenimente de câte ori avem ocazia pentru că astfel avem contact direct cu consumatorii noștri. În lunile iunie și iulie, am fost prezenți la patru evenimente, unde am mers cu fructele de pădure de sezon, am reușit să legăm noi parteneriate și să creștem comunitatea de consumatori. Am mers la Elementum Festival, Produs de Cluj, Vine satul la oraș și Târgul de la Bonțida din cadrul Electric Castle. La rândul nostru, organizăm evenimente la producători pentru a-i aduce mai aproape de consumatorii lor și pentru a le oferi experiențe locale inedite – degustări, tururi prin plantații, povești și produse naturale.
Cum putem convinge pe cineva să consume fructe proaspete de la producători locali în detrimentul celor din supermarket? Până la urmă, cumpărăturile din supermarket reprezintă o alegere mult mai rapidă pentru consumatorul care nu vrea să piardă mult timp printre rafturi.
În primul rând, prospețimea acestor produse este un element definitoriu atunci când ne promovăm produsele. Noi le oferim consumatorilor ocazia de a cumpăra fructe de pădure din plantațiile producătorilor locali – oameni pe care îi pot cunoaște și de la care pot chiar culege ei înșiși fructele proaspete direct din plantație. Nu este o misiune ușoară, competiția este mare, însă ne bucurăm să vedem că trendul de a promova și de a cumpăra produse locale este în creștere. Asta ne dă încredere.
Care sunt cele mai căutate fructe în această perioadă și care este pronosticul pentru următoarele luni?
În această perioadă, afinele și zmeura se bucură de cel mai mare succes. Ne așteptăm ca murele să devină un produs la fel de căutat, având în vedere calitățile antioxidante pe care le are. În principiu, toate sortimentele de fructe de pădure se bucură de succes, mai ales că sunt produse sezoniere de care vom avea parte până aproximativ în luna octombrie. Lunile ce urmează după finalizarea vânzării produselor proaspete sunt dedicate planificării noului sezon de cultivare a fructelor de pădure, dar și concluziilor și lecțiilor învățate în sezonul care trece. Ne dorim să promovăm și produsele procesate ale producătorilor și să creștem astfel perioadele active de vânzare a produselor cooperativei.
