În ultimii ani, economia socială a început să ocupe un loc tot mai important în peisajul economic și social european. Fie că vorbim despre cooperative, întreprinderi sociale, fundații sau ONG-uri cu activitate economică, aceste forme de organizare devin actori-cheie în combaterea inegalităților, în crearea de locuri de muncă incluzive și în sprijinirea tranziției către o economie sustenabilă.

Dar care sunt principalele tendințe europene și ce ar trebui să știm ca să avem o privire de ansamblu asupra economiei sociale în spațiul european și în România? Iată câteva

Recunoașterea tot mai clară la nivel european

În 2021, Comisia Europeană a lansat Planul de Acțiune pentru Economia Socială, un document strategic menit să sprijine dezvoltarea acestui sector în toate statele membre. În plan se regăsesc măsuri concrete pentru:

  • îmbunătățirea accesului la finanțare,
  • sprijinirea capacității administrative,
  • promovarea antreprenoriatului social,
  • crearea de rețele și ecosisteme de sprijin.

Această recunoaștere oficială a fost un prim pas important și pentru România, unde economia socială este încă un concept nou pentru cea mai mare parte din populație.

Finanțări europene dedicate

Fondurile europene alocate sectorului au crescut și au apărut instrumente de finanțare pentru întreprinderi sociale, cum ar fi:

  • Fondul Social European Plus (FSE+), care oferă sprijin pentru întreprinderi sociale, mai ales în regiuni cu provocări socio-economice, printre care se află și România.
  • Programul InvestEU, care include o componentă dedicată economiei sociale,
  • Bănci etice și fonduri de impact, care devin tot mai interesate de acest sector.

Totuși, accesul real la aceste resurse rămâne o provocare pentru mulți antreprenori sociali, în special în Europa Centrală și de Est. Barierele sunt legate de lipsa garanțiilor sau a capitalului inițial, dificultatea de a redacta planuri de afaceri în formatul cerut de finanțatori și nevoia de sprijin în fazele incipiente.

Colaborarea între sectoare

Un trend important este colaborarea între economia socială, administrația publică și mediul privat. Este tot mai clar că o economie socială funcțională se construiește în rețea, nu izolat. Cum? Prin modele în care:

  • companiile susțin întreprinderi sociale prin achiziții responsabile,
  • autoritățile locale implică actori sociali în livrarea de servicii publice,
  • hub-urile și rețelele creează punți între diferiți actori economici cu impact social.

Există deja parteneriate care sunt în curs de implementare. În Italia, de exemplu, cooperativele sociale colaborează cu autoritățile locale pentru furnizarea de servicii sociale, cum ar fi îngrijirea persoanelor vârstnice sau reintegrarea profesională a persoanelor vulnerabile. Aceste parteneriate sunt susținute și prin legislație.

Educație și formare pentru noile generații

În tot mai multe țări, antreprenoriatul social și economia socială sunt integrate în educație – de la liceu la universitate. Acest lucru contribuie la schimbarea mentalităților, creșterea interesului pentru impactul social și apariția unor noi valuri de antreprenori tineri cu idei curajoase.

Spania este unul dintre cele mai avansate state în integrarea economiei sociale în educație. În unele regiuni, economia socială este inclusă explicit în programele de liceu, mai ales în cadrul educației antreprenoriale sau a modulelor despre cetățenie activă.  Iar în alte țări din UE (Italia, Franța, Belgia), există colaborări cu rețele de cooperative și întreprinderi sociale care oferă programe practice și vizite tematice pentru elevi.

Și în România există programe de educație formală în domeniul economiei sociale. Un exemplu este programul masteral de Asistență socială și economie socială din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș-Bolyai.

Proiectele precum Academia de Afaceri Sociale, pe care îl derulează în prezent fundația noastră, răspund și ele nevoii de formare în domeniu, incluzând cursuri acreditate de Antreprenor în economie socială.

Ce înseamnă toate acestea pentru România?

Suntem parte din acest val european, dar mai avem pași importanți de făcut:

  • să îmbunătățim cadrul legislativ și fiscal, care să prevadă facilități fiscale reale pentru întreprinderile sociale și clarificarea regimului profitului reinvestit,
  • să consolidăm ecosistemul național de sprijin (mentorat, acces la finanțare, promovare) pentru a sprijini inițiativele cu potențial,
  • să asigurăm finanțare și sprijin pentru scalarea întreprinderilor sociale,
  • să încurajăm colaborările între sectoare și să construim ecosisteme de suport,
  • să promovăm și creăm piețe pentru întreprinderile sociale (campanii naționale de conștientizare, achiziții publice responsabile social)
  • să introducem standarde naționale pentru măsurarea impactului social.

Pentru noi, Fundația Civitas, economia socială este mai mult decât un concept – este o soluție concretă pentru dezvoltarea durabilă a comunităților noastre.

Dacă ai o idee de afacere socială și vrei să înțelegi mai bine acest sector, te invităm să rămâi aproape de proiectul nostru, Academia de afaceri sociale, despre care comunicăm constant pe canalele noastre de social media! Urmărește-ne pe Facebook, Instagram și LinkedIn!

Proiectul „Academia de afaceri sociale” (Cod MySMIS: 305409) este cofinanțat din Fondul Social European+, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027. Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.

Nediscriminarea este o valoare fundamentală a economiei sociale!

Apelul nostru este deschis pentru oricine își dorește să devină antreprenor social, indiferent de etnie, gen, religie, dizabilități sau categorie socială. Credem în puterea unei lumi incluzive, în care fiecare are șansa de a contribui la dezvoltarea durabilă a comunității!