Un sistem eficient de consultanță agricolă ajută fermierii să se dezvolte, să devină mai competitivi și să facă agricultură în mod sustenabil, ținând cont de efectele asupra mediului înconjurător. Sistemul de consultanță agricolă din România este considerat unul fragmentat și neintegrat, pentru că există o multitudine de instituții care oferă servicii atomizate fermierilor, dar acestea nu comunică între ele și nu își coordonează activitățile în relație cu ei.
Pentru a înțelege cum putem construi un sistem eficient pentru fermierii români, am analizat organizarea sistemelor de consultanță agricolă din cinci țări europene (Polonia, Franța, Irlanda, Danemarca, Olanda), dar și Statele Unite ale Americii. Descrierea modelelor de consultanță agricolă din cele 6 țări, concluziile și recomandările pentru România derivate din acestea au fost incluse în raportul Modele de sisteme de consultanță agricolă. O analiză transnațională.
Câteva dintre principalele concluzii ale raportului:
- Feedbackul fermierilor și participarea lor activă la procesul educațional, atât ca beneficiari, cât și contributori păstrează legătura cu realitatea și relevanța serviciilor. În Franța și Danemarca, dar și în Olanda și Irlanda, asociațiile fermierilor sunt prezente în construcția și livrarea consultanței agricole, aspect ce pune o presiune favorabilă calității pe toți actorii implicați.
- Finanțarea joacă un rol important în direcționarea activităților specifice, în special în statele unde sistemele de consultanță agricolă sunt predominant publice, precum Franța și Polonia. Există o diferență majoră între alocările aferente acestor activități, un exemplu concludent fiind măsurile de formare, consiliere și cooperare. Dacă Malta, Suedia și Regatul Unit au alocat aproximativ 8% din buget acestor măsuri, la polul opus, România le-a alocat puțin peste 1% din buget.
- Modelele de consultanță agricolă sunt influențate de doctrinele politice dominante – de la neoliberalism (Danemarca, Olanda) la intervenționism economic, până la cvasi-dirijism economic (Franța, Polonia). În mod concret, în modelele de consultanță agricolă, statul fie asigură cadrul legal și administrativ, fie preia toate funcțiile – formare, consiliere etc. Rezultatele economice ale sectorului agricol, trendurile privind abordarea consultanței agricole la nivel de politică publică, dar și gradul de integrare și eficiența confirmă întâietatea abordării liberale.
- Sistemul de consultanță agricolă trebuie să anticipeze și să adreseze provocările sistemice (precum cele climatice) prin soluții care să integreze nevoile tuturor, de la mici fermieri la corporații active în industria agroalimentară. Această tranziție impune prezența instituțiilor cu experiență în cercetare și dezvoltare precum universitățile și centrele de cercetare.
- Chiar dacă structurile asociative din România sunt în dezvoltare în această fază, puține manifestând o capacitate reală de a deveni furnizori de servicii de consultanță agricolă, pe termen mediu și lung, singurele entități ce pot integra serviciile mai bine în lanțul valoric sunt cooperativele și federațiile de cooperative. Acestea se bucură de legătura directă cu fermierii, de presiunea pe calitatea serviciilor exercitată de membri și de legitimitate în rândul acestora.
Puteți citi raportul integral aici, iar aici găsiți o sinteză a studiului. Dacă sunteți în căutare de mai multe resurse despre și pentru fermieri, haideți în biblioteca noastră!
––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Raportul a fost realizat cadrul proiectului ACS – Agricultural Consultancy Services, care este finanțat de Romanian-American Foundation și coordonat de fundația noastră, în parteneriat cu Centrul Român de Politici Europene – CRPE.
