Daniel Cheța are 25 de ani și locuiește în satul Lacu din comuna Geaca, județul Cluj. A absolvit în 2017 Facultatea de Agricultură de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară de la Cluj, specializându-se pe Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industria alimentară. Acum este în anul doi la master la UTCN Cluj și, nu de mult timp, ocupă funcția de manager la Cooperativa producătorilor de Cereale „Izvorul Fizeșului” din Cătina.
Povestea lui în agricultură pornește încă dinainte să termine facultatea, atunci când a început să arendeze câteva suprafețe de teren. Daniel a ajuns să practice agricultura mai mult dintr-o necesitate, care, pe parcurs s-a transformat într-o adevărată plăcere. Contextul a fost unul favorabil pentru el, iar asta pentru că familia lui deține o fermă de animale pentru care a fost nevoit să producă furaje. Treptat, nu au mai fost nevoiți să le cumpere pentru că Daniel le producea, iar asta l-a determinat de fapt să-și dea seama cât de mult îi place să fie în mijlocul lucrurilor. Povestea lui continuă și astăzi, când este unul dintre cei mai tineri manageri de cooperativă din țară.
Cum e să fii tânăr fermier? Te simți privilegiat pentru că ai ocazia să inovezi sau, dimpotrivă, ți se pare un proces greoi tocmai pentru că e nevoie să dovedești celor aflați deja în branșă că știi despre ce e vorba?
Să fii tânăr fermier nu e lucru ușor, mai ales atunci când începi de jos – fără utilaje și fără teren în proprietate. E nevoie de curaj, dar, în același timp, și de chibzuință și o doză de noroc. E nevoie de utilaje performante pentru a putea face performanță și pentru a realiza producții astfel încât să devii sustenabil. Ca tânăr fermier ai posibilitatea să accesezi fonduri europene, iar asta te poate ajuta foarte mult în evoluția ta profesională. E foarte important să nu te dai bătut atunci când întâmpini dificultăți. Dacă practici agricultura pentru tine, în primul rând trebuie să îți dovedești ție de ceea ce ești capabil să realizezi, iar dacă ai rezultate remarcabile, cu siguranță vei ajunge să fii recunoscut de cei din branșă și vei fi etichetat ca atare. Dacă lucrezi pentru altcineva, în mod clar trebuie să demonstrezi că știi ce faci.
Cum vezi agricultura României zilelor noastre?
Agricultura zilelor noastre are mare nevoie de tineri care să vină în sprijinul celor experimentați și care, cu timpul, să continue ceea ce aceștia au realizat până acum. Este un domeniu destul de greu de practicat, însă atunci când încep să apară rezultatele, privești altfel lucrurile și vrei să te implici mai mult. Agricultura este într-o continuă schimbare, iar asta se datorează tehnologiei care se îmbunătățește de la o zi la alta. Cu toate acestea, trebuie să fim atenți la sol pentru că este de departe cea mai importantă resursă pe care o avem. Trebuie să conservăm resursele solului prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziție, prin asolament și lucrări de calitate.
Cum ar putea deveni agricultura mai atractivă pentru tineri?
Vor exista întotdeauna oameni care vor fi atrași de agricultură, așa cum vor exista și oameni cărora nu o să le placă acest domeniu. Atractivitatea poate sta în performanța utilajelor și tractoarelor și a mijloacelor tehnologizate din agricultură, motive care contribuie la confortul și plăcerea de a lucra în acest domeniu. Într-adevăr, există și beneficii pentru tinerii fermieri, însă dacă acestea vor fi mai ușor de accesat, cu siguranță vor atrage mai mulți tineri care să practice agricultura. Tinerii fermieri, de exemplu, beneficiază de o subvenție per hectar de teren (declarat la APIA) în plus față de ceilalți fermieri.
Pe lângă administrarea suprafețelor de teren și activitatea în ferma propie, manageriezi și Cooperativa producătorilor de cereale „Izvorul Fizeșului” din Cătina. Cum se împacă agricultura cu leadershipul și managementul?
Cooperativa este la început de drum și încă învățăm cum să funcționăm. Ne dorim, însă, ca în timp să reușim să ne dezvoltăm și să realizăm împreună ceea ce individual este mai greu sau chiar imposibil de realizat. Dorința noastră comună stă la baza construirii unor spații de depozitare (silozuri) pentru a ne putea păstra în bune condiții bune produsele și, în final, pentru a le putea valorifica la un preț mai bun. Atât în agricultură, cât și în management, de multe ori e nevoie de luarea unor decizii de moment, în funcție de necesitățile și problemele punctuale. Astfel pot să afirm că există puncte comune în desfășurarea celor două tipuri de activități.
Care e impactul unei cooperative într-o comunitate? Cât de mult cooperează membrii ei și cât de mult îi influențează modul ei de funcționare?
Din câte am observat și în rândul altor cooperative, este un proces greoi, care presupune în primul rând schimbarea unor cutume și a unor mentalități. Fermierii încă nu înțeleg că asociativitatea este cea mai bună formă prin care poți prospera, mai ales pentru că oferă o gamă largă de beneficii. Prin alăturarea suprafețelor membrilor se ajunge la un număr mare de hectare, iar astfel poți beneficia de un discount considerabil în ceea ce privește achiziția de inputuri. Acest lucru nu îl poți cere, de exemplu, atunci când deții o suprafață mai mică de teren. În cadrul unei cooperative, realizăm necesarul de inputuri pentru fiecare membru în parte, iar achiziționarea produselor o facem la comun. Prețurile devin mai accesibile tocmai pentru că este vorba de o cantitate mai mare de produse, iar asta se întâmplă doar dacă suntem uniți și colaborăm. Cel mai important lucru pe care trebuie să îl înțeleagă comunitatea despre o cooperativă este faptul că această formă asociativă reprezintă o soluție durabilă, profitabilă și sustenabilă prin intermediul căruia poți prospera.
Deși există peste 1300 de cooperative agricole în România, procesul este încă la început de drum, iar asta pentru că după anii 2000 s-a luat totul de la zero și s-au reconstruit cooperative după principii solide. Conform unui studiu realizat de Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V, România încă se confruntă cu schimbarea paradigmei și a mentalităților deja împământenite în mentalul colectiv. Drept urmare, numărul cooperativelor existente este unul relativ mic, comparativ cu Franța, unde 75% dintre producători sunt membrii unei cooperative sau comparativ cu Germania, acolo unde 1 din 4 persoane este membră a unei astfel de structuri.
Și Daniel se confruntă cu reticența oamenilor la această formă de organizare, mai ales pentru însemnătatea pe care o avea în perioada comunistă. Cred că oamenii, în general, sunt reticenți la ceea ce înseamnă „nou”, cel puțin până în momentul în care se conving singuri de funcționalitatea unui lucru. În acel moment, devin interesați să se implice și să beneficieze de toate avantajele create. E nevoie de timp pentru a schimba acest tip de mentalitate. Cu toate acestea, în România, anul trecut au fost create 280 de cooperative agricole, printre care și cooperativa „Izvorul Fizeșului” din Cătina.
Poate fi considerată cooperativa un loc de networking, schimb de experiență și know-how? Cum te ajută pe tine această implicare în desfășurarea activităților zilnice?
Schimbul permanent de informații, idei și experiențe trăite de-a lungul timpului reprezintă în mod cert o metodă excelentă care să îți susțină dezvoltarea profesională. Toate aceste lucruri se regăsesc în cooperativă, iar asta pentru că suntem uniți și avem un scop comun – cel de a performa și de a scoate cât mai mult din munca noastră. Fiind implicat direct, pot afirma cu certitudine că asociația reprezintă motorul de informații care contribuie la îmbunătățirea și dezvoltarea performanțelor mele agricole, dar și profesionale.
Cum crezi că vor evolua cooperativele? Care sunt trendurile ascendente astăzi în agricultură?
Cred că din ce în ce mai mulți fermieri vor înțelege că asociativitatea reprezintă viitorul agriculturii și ori se vor alătura cooperativelor deja înființate, ori vor crea alte cooperative agricole. Dacă vom căuta soluții pentru viitorul agriculturii, cu siguranță le vom găsi prin accesarea a cât mai multor fonduri europene, în vederea dezvoltării mecanizării actuale. Pe lângă aceste aspecte, o problemă importantă este dată de lipsa operatorilor, iar pentru asta trebuie găsite modalitățile necesare prin care tinerii să fie atrași spre acest domeniu. În mare parte, performanța constă în utilaje, digitalizare și profesionalism, iar în ceea ce privesc lucrările solului, tendințele se îndreaptă din ce în ce mai mult spre minimum tillage care poate fi realizat cu ajutorul utilajelor performante. Aceste aspecte vor face agricultura sa fie durabilă.
De ce e bine pentru un agricultor să se implice într-o structură de genul unei cooperative?
Mai multe persoane reușesc mai ușor să realizeze ceva decât pe cont propriu, iar cooperativa fix asta face, vine în ajutorul fermierilor și oferă oportunitatea de a se uni într-o singură voce prin care să se afirme. Membrii cooperativei beneficiază astfel de toate avantajele pe care această formă de asociație le creează, de la discountul obținut prin achiziția comună a inputurilor, până la un preț mai bun pentru vânzarea centralelor. Posibilitatea de accesa fonduri europene este o oportunitate extraordinară prin care fermierii pot dezvolta proiecte și pot participa la schimburi de experiențe care să le lărgească spectrul profesional.