Într-un domeniu adesea dominat de practici vechi și inerții greu de schimbat, apariția unei voci tinere, articulate și hotărâte nu poate trece neobservată. Iasmina Blidar s-a impus rapid ca reprezentantă a fermierilor mici și mijlocii din sectorul bovin, aducând în prim-plan atât nevoile acestora, cât și o abordare lucidă, bazată pe dialog și profesionalism.
Modestă și rezervată atunci când vine vorba de titluri, Iasmina preferă să se prezinte simplu: „Mie îmi place să spun că reprezint fermierii mici și mijlocii și asociați în cooperative, eu așa mă prezint de obicei.” Și asta este exact ce face în rolul ei de director executiv al Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Taurin – BOVICOOP, o structură creată în 2021 pentru a apăra interesele cooperativelor agricole din sectorul taurin și a le oferi o voce unitară la nivel național.
Unde se întâlnește agricultura și literatura
Parcursul Iasminei nu a început în agricultură. Dimpotrivă, în anii de școală era atrasă de literatură și de tot ceea ce presupunea lectura și sintetizarea informației: „Mie dintotdeauna mi-a plăcut foarte mult partea de literatură, de scris, de citit, de conspectat, de rezumat, de tradus, de sintetizat o informație foarte lungă și de neînțeles pentru toată lumea, astfel încât să fie de înțeles pentru toți, într-o propoziție. Și în domeniul meu, în jobul pe care îl am, acest lucru este esențial.”
Nu s-a imaginat lucrând în agricultură, însă prima experiență de muncă după facultate a deschis un drum neașteptat pentru ea. Iasmina lucra în laboratorul cooperativei Samus Lact, unde își petrecea aproximativ 4-6 ore pe zi cu analize și eprubete. În timpul rămas, întreba mereu cu ce poate ajuta.
Într-o zi, președintele cooperativei i-a spus că l-ar putea ajuta cu redactarea unei adrese către minister. „El doar îmi dădea tema, iar eu îl tot întrebam: «Ce trebuie să scriu? Care trebuie să fie formatul? Care e ideea?», «Fă-le cum știi», îmi zicea. Și am văzut că mă descurc și îmi place, din proprie inițiativă și din propria mea gândire”, ne povestește Iasmina.
Acela a fost momentul în care înclinația ei pentru lectură și scris au fost puse în serviciul agriculturii, iar de acolo nu a fost cale lungă până la București.
Fără o prezență la București, șansele fermierilor să fie auziți aproape că nu există
Uniunile de ramură sunt, după cum le descrie Iasmina, „o umbrelă a cooperativelor, în termeni populari, care însumează mai multe cooperative dintr-un domeniu specific de activitate (domeniul taurin, în cazul BOVICOOP) și care urmăresc să apere și să reprezinte interesele membrilor cooperatori. Din punct de vedere juridic, o uniune funcționează ca un ONG, o asociație non-profit, care are ca obiectiv dezvoltarea mediului asociativ printr-o singură voce a fermierilor mici și mijlocii.”
Inițiativa creării unei uniuni în sectorul taurin a venit firesc, odată ce liderii din mai multe cooperative cu experiență au realizat că, fără o reprezentare directă la București, șansele de a fi auzite erau minime: „Am observat că, de multe ori, la nivel național (parlament, guvern), azi se vine cu propunerea, iar mâine se promulgă. Dacă nu ești la București ca să faci ceva în cazul în care acea decizie nu este în beneficiul fermierilor, pierzi. Și până ajunge informația în restul țării, deja este prea târziu”, explică Iasmina.
Cooperativele au conștientizat că dacă nu au reprezentant la București care să fie în contact direct cu statul și cu noutățile de acolo, nu vor avea activitatea și rezultatele pe care și le-ar fi dorit.
Proaspăt mutată de la Cluj la Satu Mare pentru jobul ei la Samus Lact, Iasmina ezita la gândul unei noi mutări la București, dar a acceptat propunerea pentru o perioadă scurtă. După două săptămâni, însă, s-a mutat definitiv. De ce? Pentru că a înțeles că din poziția și locul în care se afla „putea ajuta cu adevărat niște oameni și nu sunt puțini fermierii care au nevoie de sprijin”, ne spune ea.
Delegația BOVICOOP într-o vizită la partenerii din Austria
Cooperativa este singura soluție pentru ca un fermier mic să aibă un business satisfăcător
Iasmina crede că adevărata putere a fermierilor mici și mijlocii stă în capacitatea lor de a se organiza. „Primul lucru pe care ar trebui să îl conștientizeze fermierii mici și mijlocii este că forma asociativă de tip cooperativă este unica lor soluție pentru un business cu adevărat împlinitor și satisfăcător din punct de vedere financiar. Odată ce fermierii conștientizează această opțiune și încep să se asocieze în cooperative, este absolut necesar, știind că toate cooperativele astea își doresc să evolueze, să aibă o formă asociativă care să îi reprezinte și la nivel național.”
Odată ce fermele mici se organizează în cooperative, ele pot obține acces la piețe mai mari, la prețuri corecte și la sprijin pentru dezvoltare, iar împreună pot influența politicile agricole și pot aduce schimbări reale în sector.
Doar printr-o voce comună și o structură unitară de reprezentare, cooperativele pot transmite problemele membrilor, pot obține sprijin real din partea instituțiilor și pot contribui la dezvoltarea durabilă a agriculturii românești. Asocierea nu este doar o opțiune administrativă, ci o nevoie reală. Formarea unei uniuni de ramură este răspunsul la această nevoie.
Delegația BOVICOOP într-o vizită la partenerii din Austria
Uniunile de ramură – pasul pe care trebuie să-l facă cooperativele mature
Uniunile de ramură reprezintă pasul firesc pentru cooperativele care au ajuns la un anumit grad de maturitate și care încep să înțeleagă că nu pot evolua izolat. În cazul U.N.C.S.T.–BOVICOOP, a fost vorba despre nouă cooperative din sectorul taurin.
Iasmina ne ajută să înțelegem mai clar procesul de formare a uniunii de ramură: „Unele dintre cele nouă cooperative au ajuns la un anumit grad de maturitate. Nu vorbim de gradul de maturizare pe care îl au cooperativele din Spania sau Polonia, de 50 sau chiar 100 de ani activitate, dar cel puțin 10 ani. Samus Lact, spre exemplu, are acum 13 ani. Sunt cooperative peste care au trecut deja câțiva ani de activitate. Și-au dat seama ce fac bine, ce nu fac bine și de ce au nevoie atât din punct de vedere individual, cât și la nivel național.”
„Această uniune de ramură are, printre obiectivele sale, și să transmită membrilor care sunt la început de drum să nu repete greșelile celor care au ajuns deja la un grad de maturitate. Sau, dacă dau de problema respectivă, să-i ajute să găsească cea mai rapidă și ușoară soluție pentru a o rezolva. Practic are scop de comunicare și informare”, completează Iasmina.
U.N.C.S.T.–BOVICOOP reunește acum 27 de membri proveniți din 11 județe ale României (Arad, Bihor, Botoșani, Bistrița-Năsăud, Cluj, Harghita, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Maramureș și Timiș). Împreună, aceștia reprezintă aproximativ 600 de exploatații agricole și peste 1.100 de fermieri, gestionând un efectiv de peste 35.000 de bovine. Producția însumată depășește 200.000 de litri de lapte pe zi, livrați pe piața românească. În plus, pe lângă fermele specializate în creșterea bovinelor de lapte, organizația include și ferme de carne, cu un efectiv de aproximativ 1.000 de capete din rasele Angus și Limousine.
Cooperativele din sectorul taurin care își doresc să se înscrie în UNCST-BOVICOOP pentru a avea acces la informații, a primi ajutor în rezolvarea problemelor imediate sau pe termen lung, dar și pentru a învăța din experiența altor cooperative mai mature, pot găsi mai multe informații pe www.bovicoop.ro.
Delegația BOVICOOP într-o vizită de studiu la o fermă din Austria
Dacă diplomația nu funcționează, protestăm
Uniunea de ramură a demonstrat rapid că o voce comună poate avea efecte concrete. Unul dintre momentele-cheie a fost protestul pașnic organizat în toamna anului 2022, motivat de trei probleme majore: situația produselor la raft, creșterea prețurilor și despăgubirile pentru secetă.
„În momentul în care am considerat că diplomația nu mai dă rezultate și că nu suntem auziți și ascultați la nivelul la care vrem să fim auziți și ascultați, ne-am asumat și ideea de a protesta și a manifesta în stradă. Tot la modul pașnic, cu tractoare pe un sector de drum deja stabilit. Am obținut toate avizele necesare ISU, nu vreți să știți de câte e nevoie pentru un protest pașnic”, își amintește Iasmina.
Prima problemă vizată a fost delimitarea clară a produselor la raft: laptele față de laptele de soia, untul față de înlocuitorii săi. Rezultatul? La câteva săptămâni după protest a apărut Legea Laptelui (nr. 307/2022), care a reglementat aceste aspecte.
O altă problemă majoră a vizat despăgubirile pentru secetă. Deși hotărârea de guvern era elaborată, banii întârziau să ajungă la fermieri. „Cererile erau depuse, angajamentele existau, dar plățile nu se făceau. După protest, fermierii au început să încaseze despăgubirile pe partea de secetă după câteva zile”, spune Iasmina. Fermierii au obținut și un ajutor pe cap de vacă, în condițiile în care toate costurile creșteau pentru fermieri.
Pe lângă aceste realizări, UNCST-BOVICOOP se bucură că a reușit să lucreze la o platformă care elimină intermediarii și ajută fermierii să obțină un preț corect la vânzarea bovinelor. „Platforma funcționează ca un fel de OLX, doar că este exclusiv formată din asociații/cooperative care sunt verificate. Cei care achiziționează sunt și ei, la rândul lor, doar abatoare și entități certificate. E business-to-business, se face vânzare-cumpărare, dar mult mai transparentă și practică”, precizează Iasmina.
Un alt aspect important pentru Uniune este dezvoltarea membrilor prin proiecte de formare și schimb de experiență. În acest sens, organizația a reușit să obțină finanțare pentru două proiecte Erasmus+. Primul, cu o valoare de 60.000 de euro și aflat deja în implementare, a oferit membrilor oportunitatea de a învăța, alături de parteneri din Austria, cum se produce brânza la scară industrială, cum se realizează degustările profesioniste de brânzeturi, dar și cum pot fi integrate soluții de mediu prietenoase, precum investițiile în stații de biogaz sau reutilizarea zerului.
Recent, Uniunea a obținut aprobarea pentru un al doilea proiect, de 250.000 de euro, derulat pe doi ani, în parteneriat cu organizații de top din Italia, Polonia și Grecia. Acesta are ca temă produsele tradiționale de brânză cu renume internațional – feta, parmezan, mozzarella – și urmărește dezvoltarea unui sistem cooperatist integrat „de la fermă la furculiță”. Totodată, un obiectiv strategic al Uniunii este consolidarea brandului Naturlact, menit să aducă pe piață produse tradiționale și inovative, relevante într-o perioadă marcată de suprasaturație alimentară.
Delegația BOVICOOP într-o vizită de studiu care le-a oferit membrilor experiențe practice în Austria: de la producția de brânză la scară industrială și degustări profesioniste, până la soluții verzi precum biogazul și reutilizarea zerului.
„Dacă e nevoie, mergem la ministru, la prim-ministru sau chiar la președinte.”
O altă situație în care a intervenit uniunea a fost problema prețului laptelui. „Prețul pe care îl primeau fermierii de la procesatori era extrem de mic, de ordinul 1,20 lei, în timp ce pe raft se vindea cu aproape 10 lei. Am mers la Guvern și am cerut o întâlnire cu toți actorii implicați. Soluția găsită a fost limitarea adaosului comercial. Nu a fost o rezolvare completă, dar a echilibrat piața și, cel mai important, a arătat fermierilor că suntem acolo, că ne implicăm și că inclusiv guvernul ia problema în serios”, explică Iasmina.
Privind în urmă, ea rezumă simplu impactul acțiunii: „Beneficiul imediat pe care îl are un fermier e că problemele lui ajung auzite la nivelul autorităților prin intermediul nostru. Și dacă e nevoie, mergem inclusiv la ministru, la prim-ministru sau chiar la președinte.”
3 sfaturi pentru cooperativele care vor să înființeze o uniune de ramură și nevoia de dialog constructiv
Iasmina are o voce hotărâtă și o prezență pe care o remarci instant, însă nu crede că a te impune strigând mai tare este o soluție. Ne vorbește despre nevoia de profesionalism, dialog cu decență și lideri din sector care să poată comunica într-un mod constructiv, eficient și coerent cu factorii de decizie. Ne explică că asta e singura cale prin care putem ajunge la decizii favorabile pentru cooperative și fermieri.
Când o întrebăm despre ce sfaturi are pentru cooperativele care își doresc să creeze o uniune într-un sector neacoperit încă, primul ei răspuns vine prompt și se referă exact la acest aspect: „Să-și numească un președinte și un director executiv echilibrat, cu experiență în domeniu, perseverent și docil. Nu are niciun rost să fii agresiv. E important ca cei care-i reprezintă să se poată tempera pe ei și să poată tempera membrii”, subliniază Iasmina.
Al doilea sfat este „să conștientizeze că, fără informație elementară, niciodată nu vor ajunge să performeze la capacitate maximă, în domeniul lor de activitate”. În uniunea de ramură pe care o conduce Iasmina, informațiile de actualitate, care să ajute cooperativele să găsească soluții la problemele lor sunt transmise cu sfințenie către membri.
Cel de-al treilea sfat, cu care ne lasă Iasmina este îndemnul către membrii cooperativelor „să aibă curaj, să ceara ajutor la început, până toarnă fundația uniunii, ca mai apoi să-și personalizeze structura asociativă, după propriile particularități. Noi, de exemplu avem toata deschiderea de a-i ajuta și de a-i sfătui cu pașii care ar trebui să-i urmeze”, precizează lidera uniunii. Își amintește că și ea, la rândul ei, a fost ajutată de colegii de la Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, care a apărut înainte de UNCST-BOVICOOP.
Încheiem discuția cu Iasmina optimist. Sunt multe dificultăți într-o uniune, dar atunci când membrii rămân solidari și există un lider care este acolo pentru ei, apare și încrederea că vor fi auziți și că pot crește împreună. BOVICOOP are un asemenea lider și asta tocmai pentru că, pentru Iasmina, munca de reprezentare este mai mult decât o funcție, este expresia unei pasiuni transformate într-o misiune. „Poate că n-am crezut-o și am citit-o doar în cărțile de psihologie, dar chiar se manifestă: cel mai frumos job îl ai dacă este și o pasiune”, ne spune ea.
