Florentin Bercu este vicepreședintele Copa-Cogeca, cea mai mare rețea europeană a agricultorilor și cooperativelor, și directorul executiv al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.
Dar înainte să fie prezentat astfel în emisiuni și întâlniri internaționale, Florentin a fost un mic fermier din Munteni-Buzău, jud. Ialomița. A crescut obișnuit cu activitățile agricole, muncind alături de familia lui de când era adolescent.
„De la 12 ani, am început să fiu implicat în agricultură. Am învățat să conduc tractorul unchiului meu. La 14 ani, aveam deja tractorul meu. Când am ajuns la facultate, lucram deja 40 de hectare”, povestește Florentin.
Pe când urma facultatea pentru a deveni inginer agronom, cooperativele agricole nu erau văzute cu ochi buni în România. Confundate cu fostele CAP-uri comuniste, cooperativele erau percepute ca structuri învechite și ineficiente. În 2006, aflat într-un schimb de experiență în Anglia, Florentin a văzut cât de bine funcționează modelul de cooperativă în această țară și și-a dorit să-l aducă acasă.
„Am văzut beneficiile cooperativei ca formă de asociere, ce face ea pentru fermierii de acolo și mi-am dat seama că avem și noi mare nevoie de o astfel de entitate și că trebuie să facem ce ține de noi ca să dezvoltăm cooperativele.”
Florentin Bercu la Congresul European al Fermierilor și Cooperativelor de la București
De la o țară care urăște CAP-urile la una care luptă pentru cooperativele agricole
„România a avut cooperative încă din perioada interbelică și a fost membru fondator al Alianței Internaționale a Cooperativelor din 1892. Dar, în perioada comunismului, pentru că s-a intervenit brutal asupra acestor forme de asociere și au impus cotrolul statului, oamenii după Revoluție n-au mai vrut să audă despre aceste CAP-uri, Cooperative Agricole de Producție și le confundau.
Am avut o perioadă între 1989 și 2004, în care nu am avut nicio cooperativă agricolă în România. Apoi, lucrurile s-au mai reașezat și chiar dacă această reticență s-a mai manifestat, poate, și după 2004 până undeva în 2012 – 2013, eu cred că am reușit să o depășim. În primul rând, prin exemplele de succes și prin rezultatele pe care cooperativele noastre le-au obținut”, explică Florentin, care deține și un doctorat pe subiectul eficientizării activității cooperativelor.
A fost nevoie de mult timp ca oamenii să înțeleagă diferența dintre CAP-uri și cooperativele agricole de astăzi. Cea mai importantă deosebire este că, în cooperativele de astăzi, fiecare fermier își lucrează singur terenul, în timp ce, în comunism, terenul era lucrat de cooperativă. Prin intermediul cooperativei agricole de astăzi, se fac doar achizițiile de inputuri (de exemplu: motorină, îngrășăminte etc.) și se valorifică producția.
Florentin a studiat asocierea fermierilor în cooperative în profunzime. A participat la vizite de studiu în străinătate, atât la masterat, cât și la doctorat, și s-a specializat în acest subiect. „Am simțit și am fost convins de utilitatea cooperativelor. Apoi, la rândul meu, am putut să-i conving și pe alții. Cred că ăsta e primul pas. Să crezi în ceva, să vezi un lucru, și apoi poți să-i convingi și pe alții.”
În timp, mai multe organizații au început să sprijine asocierea între fermieri, au cerut un loc la masa autorităților pentru a negocia în numele cooperativelor și au luptat pentru ca acestea să aibă parte de facilitați. Un articol din Dilema face o radiografie a eforturilor depuse de-a lungul timpului de mai multe organizații pentru a promova și sprijini înființarea cooperativelor în România.
„România are cooperative agricole cât Statele Unite ale Americii”
Astăzi, conform unui raport realizat de Centrul Român de Politici Europene, avem în România mai mult de 2.620 de cooperative, din care jumătate sunt active economic. Suntem într-un moment de dezvoltare a sectorului, dar pentru ca el să nu se oprească aici, este în continuare nevoie de sprijin.
„România are cooperative agricole cât Statele Unite ale Americii, vreo 2.700, dar ca cifră de afaceri au toate vreo 2,4 miliarde de euro, cât o cooperativă puternică din Europa. Și ca număr de fermieri sunt undeva la 22.000 de fermieri asociați, membri acționari în aceste cooperative”, spune Florentin Bercu. Aceste cifre ne arată clar că, pentru a reuși să devină actori la fel de puternici ca în statele care nu au trecut prin colectivizare, cooperativele din România au nevoie de ajutor și pe cineva care să le reprezinte interesele la nivel național și internațional.
Una dintre organizațiile care și-a asumat acest rol este Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, care reunește cooperativele din cultura mare. Florentin este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii, iar în prezent ocupă și funcția de director executiv al organizației.
Sursa imaginii: Pagina de Facebook UNCSV
Ce este o Uniune de Ramură și cum ajută ea cooperativele să crească
O uniune de ramură este o organizație care reunește cooperativele dintr-un anumit sector și le reprezintă interesele. Din Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal fac parte 62 de membri activi, care dețin 80% din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultură mare din România.
„Atât UNCSV, cât și celelalte Uniuni de Ramură sunt cel mai bun instrument pentru a eficientiza activitatea cooperativelor dintr-un sector anume, dintr-un sector specializat, în cazul nostru, sectorul cultură mare. Mai sunt și alte uniuni de ramură, pe bovine, pe horticultură, pe apicultură și așa mai departe. Noi ne ocupăm în special de îmbunătățirea legislației naționale și europene. În mod prioritar pentru cooperative agricole, dar, complementar, și pentru fermieri.” precizează Florentin.
Printre cele mai mari realizări ale organizației, directorul executiv al UNCSV amintește operaționalizarea facilităților fiscale pentru cooperative, îmbunătățire legii cooperației și convingerea autorităților să prioritizeze cooperativele agricole în realizarea investițiilor prin PNDR și PNS.
UNCSV reprezintă nevoile cooperativelor și fermierilor români și la nivel european. Uniunea face parte din COPA – COGECA, care este una dintre cele mai mari organizații care apără interesele agricultorilor din Uniunea Europeană. Ca susținător puternic și activ al implicării cooperativelor și fermierilor din România în COPA-COGECA, Florentin a devenit unul dintre vicepreședinții acestei organizații în 2024.
Sursa imaginii: Pagina de Facebook UNCSV
UNCSV și nevoile cooperativelor
Organizațiile ca UNCSV nu doar reprezintă interesele cooperativelor, dar și le ajută să se dezvolte într-un ritm mai rapid, oferindu-le diverse resurse și răspunsuri la întrebări punctuale.
„Dacă până în 2015, era nevoie de 3-5 ani până ca o cooperativă să ajungă să funcționeze așa cum ar fi trebuit din toate punctele de vedere, acum se poate realiza și în 6 luni prin intermediul materialelor informative, care sunt disponibile în mod gratuit la noi pe site. Oferim acces la aproape toate documentele de care ai nevoie pentru ca o cooperativă să fie înființată și să funcționeze așa cum ar trebui. În plus, răspundem și la neclarități și oferim un fel de consultanță gratuită pentru cei care sunt de bună credință și care vor să construiască cooperative puternice”, spune Florentin.
Directorul UNCSV crede că principala provocare este să reușim să formăm lideri de cooperative competenți. Sectorul are nevoie de programe de instruire pentru board și membri, care să-i pregătească să conducă cooperativele și să le ajute să funcționeze într-un mod sănătos.
Uniunea încearcă să răspundă nevoilor de profesionalizare și informare continuă a membrilor cooperatori prin evenimente și schimburi de experiență în cadrul proiectelor Erasmus+ pe care le implementează. Organizația intenționează să aducă și specialiști externi, care să țină cursuri de formare pentru membrii uniunii.
Sursa imaginii: Pagina de Facebook UNCSV
Cum funcționează UNCSV și cum poți deveni membru
UNCSV funcționează ca o rețea de sprijin pentru cooperativele membre. Florentin ne explică că „pe lângă partea de legislativ, prin schimburile de experiență între cooperativele membre, dar și prin schimburile de experiență la nivel internațional și proiectele uniunii, se învață și se câștigă foarte multă experiență, se rezolvă foarte multe probleme ca între prieteni, membri cooperatori care fac parte din aceeași familie a cooperativelor”.
Circa 1.000 de fermieri persoane fizice și persoane juridice fac parte din UNCSV. Cea mai mică cooperativă din UNCSV are 40 de hectare, iar cea mai mare peste 20.000 de hectare. Sunt cooperative care au de la 5 membri la 63 de membri acționari, de la un hectar jumătate până la 1800 de hectare per fermier membru în cooperative.
Ca pondere, activitatea lor reprezintă peste 70% din cifra de afaceri a cooperativelor din sectorul vegetal. Din uniune, pot face parte cooperativele care activează preponderent în sectorul vegetal și respectă câteva condiții de bază, care pot fi consultate aici, împreună cu documentele de care au nevoie pentru a adera. Pe lângă acest condiții, ele trebuie să plătească o taxă de adeziune și o cotizație periodică.
„Cotizația e stabilită pe hectar. Fiind un ONG, cotizația plătită de membri este modul nostru principal de finanțare. Din această cotizație se achită salariile celor 3 angajați. Sunt deplasări care se realizează la Bruxelles și în alte părți. Se fac vizite la cooperativele membre, încercăm să organizăm unul-două schimburi de experiență internaționale pe an. Facem tot ce ține de noi ca să ne desfășurăm activitatea cât mai profesionist și să avem rezultate pentru membri și sectorul cooperatist”, adaugă Florentin.
UNSCV este deschisă la aderarea noilor membri și, deși legislația are încă multe lipsuri, liderul organizației are încredere într-un viitor sector cooperatist mai puternic. „În timpul comunismului, s-a ajuns la 70% suprafață agricolă arabilă cooperativizată. Noi, în prezent, suntem undeva la 2-3 la sută. Dacă ne facem toți treaba bine, ar trebui să ajungem până în 2030 undeva la 20%, dar nu mai mult.”
Rămâne doar să ne facem cu toții treaba bine!
