Pe scurt, o afacere socială este un business care urmărește să rezolve probleme sociale sau de mediu în timp ce generează venituri. O parte semnificativă din profitul acestui tip de afaceri este reinvestit în activitatea întreprinderii sau în rezolvarea problemelor sociale.
Nu, nu este vorba despre politicile de CSR din companiile mari pe care le cunoaștem, ci despre un model de business inovativ, care nu este ghidat exclusiv de maximizarea profitului, ci are ca misiune asumată să răspundă nevoilor sociale sau de mediu și să producă schimbări pozitive prin activitatea lui.
Sună complicat? Hai să vedem un exemplu!
Imaginează-ți o afacere care produce și vinde îmbrăcăminte fabricată din materiale reciclate. Scopul ei este să reducă impactul negativ al deșeurilor textile asupra mediului. (Apropo, știai că industria textilă este al doilea cel mai mare poluator sector din lume?) Am bifat, astfel, misiunea socială, dar mai este ceva.
Pentru a fi definit ca o afacere socială, acest business trebuie să reinvestească o mare parte din profit (procentul variază în funcție de țară, în România e 90%) în activitatea întreprinderii sau programe orientate spre binele comunității.
Ce deosebește o afacere socială de un business obișnuit?
Așa cum arată exemplul nostru, diferențele dintre o afacere socială și un business obișnuit sunt legate de misiune și felul în care este gestionat profitul. În loc să fie ghidate exclusiv de logica pieței și maximizarea profitului, entitățile din economia socială urmăresc să îmbunătățească bunăstarea comunităților și să răspundă nevoilor sociale.
Iată care sunt cele două cele mai importante lucruri care fac diferența între o afacere socială de un business obișnuit
O afacere socială contribuie la rezolvarea unei probleme sociale, cum ar fi sprijinirea persoanelor cu dizabilități, protecția mediului, combaterea sărăciei etc. Întreprinderile sociale reprezintă un nou tip de inițiativă, rolul lor fiind acela de a rezolva o problemă socială utilizând instrumente de business: producerea și vânzarea de produse și servicii.
Într-o afacere obișnuită, profitul este distribuit acționarilor sau reinvestit în afacere pentru a crește valoarea acesteia și a genera și mai mult profit. Într-o afacere socială, conform legislației din Româna, cel puțin 90% din profitul afacerii trebuie reinvestit în atingerea scopului social declarat.
Exemple de afaceri sociale care ne plac
Chiar dacă mulți oameni nu au auzit despre afacerile sociale până acum, conceptul este larg răspândit deja în lume. În Uniunea Europeană, există 2,8 milioane de întreprinderi de economie socială, reprezentând 10% din toate afacerile din UE. Aproape 13,6 milioane de persoane – aproximativ 6,2% dintre angajații UE – lucrează pentru întreprinderi din economia socială. În România, avem 2.924 întreprinderi sociale, din care 1.967 sunt cu atestat valabil (conform RUEIS, iulie 2024). Vezi mai jos câteva exemple de afaceri sociale care ne inspiră!
Coffeels
Coffeels este o cafenea socială din Cluj-Napoca, situată chiar în centrul orașului, pe str. Gheorghe Șincai nr.1. Coffels vinde cafea de specialitate, iar aici 4 din cei 6 angajați ai săi sunt persoane cu dizabilități. Astfel, pe lângă faptul că se bucură de o cafea de calitate, cumpărând de la Coffeels, clienții afacerii susțin integrarea persoanelor vulberabile.
Atelierul de Pânză
Atelierul de Pânză este o afacere socială care s-a născut din dorința de a contribui, pe cât posibil, la găsirea unor soluții prietenoase cu mediul care să înlocuiască clasica pungă de plastic. Atelierul produce sacoșe reutilizabile din textile de bumbac, iar 30% din angajații afacerii sunt persoane cu dezabilități. Din 2018, Atelierul de Pânză este furnizorul de servicii de cusut al Ikea.
Nod Verde
Nod Verde este un food hub înființat de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, locul de unde poți cumpăra produse locale de la gospodari și fermieri din județul Cluj și împrejurimi. Nod Verde vinde și promovează produsele locale printr-un magazin online și unul fizic, iar profitul acestuia este direcționat spre programe care vin în sprijinul agriculturii locale și sustenabile.
Cum este recunoscut statutul de întreprindere socială?
În România, businessurile pot solicita să le fie recunoscut statutul de afacere socială prin obținerea atestatului de întreprindere socială.
Atestatul se obține la solicitare dacă afacerile prevăd în actele de înființare și funcționare respectarea cumulativă a următoarelor criterii (Art. 8 alin. 4 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială):
- Acționează în scop social și/sau în interesul general al comunității.
- Alocă minimum 90% din profitul/excedentul realizat scopului social și rezervei statutare.
- Se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale.
- Alocă principiul echității sociale față de angajați și administrator, asigurând niveluri de salarizare/remunerare echitabile, între care nu pot exista diferențe care să depășească raportul de 1 la 8.
Acest atestat se acordă pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii.
Întreprinderile sociale de inserție
Un tip de afacere socială este întreprinderea socială de inserție. O întreprindere socială de inserție este o afacere care angajează persoane defavorizate, care fac parte din grupuri vulnerabile. Într-o astfel de întreprindere, cel puțin 30% din personalul angajat sau membrii cooperatori trebuie să aparțină grupului vulnerabil.
Statutul de întreprindere socială de inserţie se certifică prin acordarea mărcii sociale, cu o valabilitate de 3 ani de la data emiterii.
Ai o idee de afacere socială sau ți-ar plăcea să afli mai multe despre cum poți deveni un antreprenor social? Vezi ce-ți poate oferi Academia de Afaceri Sociale!
––
Proiectul (Cod MySMIS: 305395) este cofinanțat din Fondul Social European+, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027. Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.mfe.gov.ro!
